critic de modă /organizator  Soirées de la Mode

La sfârşitul unui deceniu care poate fi catalogat drept „exploziv” pentru peisajul modei globale, apele nu se calmează nici în momentul bilanţului. Anii 2000 nu preziceau deceniul tumultuos, dar creativ care urma să vină.

Lansarea vedetelor în modă

Jennifer Lopez şi-a lansat, în 2001, propriul brand vestimentar, servind ca o punte pentru toate celebrităţile care urmau să-i calce pe urme. J.Lo a consacrat un stil de a face bani şi din modă, pentru staruri. A prezentat doar două colecţii la New York şi nu a produs vreo revoluţie. Mai era Gwen Stefani – cu brandul L.A.M.B. – care a fost bine primită, dar era doar un mijloc să facă bani bonus.  Surorile Olsen sunt un alt caz fericit in epidemia de case fantoma ale starurilor de cinema/muzica. Noua linie vestimentară a Victoriei Beckham este de urmărit. Revoluţionar a fost Sean John – P. Diddy – care a surprins prin colecţia masculină, pentru care a primit chiar şi premiul de designerul anului în SUA.

Anul 2002 a adus cu sine retragerea unuia dintre cei mai influenţi creatori de modă de care domeniul a avut parte: Yves Saint Laurent. „Y.S.L. poate fi creditat atât cu renaşterea couture-ului din cenuşa anilor ’60, cât şi cu reconferirea reputaţiei prêt-à-porter-ului”, scria Caroline Rennolds Milbank, în volumul „Couture: Cei mai mari creatori de modă”.

Creatorul de modă s-a retras la vârsta de 66 de ani şi a murit şase ani mai târziu. Retragerea maestrului a fost forţată de achiziţionarea casei de modă de către grupul Gucci. A fost prea târziu şi dureros pentru maestru – care a devenit izolat şi depresiv. Astăzi, casa de modă Y.S.L. este pe mâini bune şi inovatoare, uneori chiar revoluţionare – ceea ce se întâmplă rarisim în modă – sub coordonarea lui Stefano Pilati.

Revoluţia brandurilor

2004 a fost un an zbuciumat, dar şi cu mare potenţial inovator. Tom Ford a părăsit casa de modă Gucci, după o bătălie îndelungată cu managementul. Tom Ford a fost îndepărtat şi a pierdut tot. El era simbolul deceniului 1990 – 2000 şi al primei părţi a noului secol. Prin interdicţia care i-a fost pusă în contract (nu mai are voie să facă modă feminină un număr de ani), moda a fost încetinită profund în dezvoltarea ei. A revenit cu linii pentru bărbaţi, parfumuri şi ochelari – cu acelaşi succes năucitor.

Dar 2004 a fost şi unul deschizător de drumuri, în special pentru publicul obişnuit. Karl Lagerfeld a creat o linie vestimentară pentru H&M, brandul accesibil maselor, reuşind să facă stilul şic accesibil oricui. A fost o adevărată revoluţie comparabilă cu explozia magazinelor Zara (pentru democratizarea trendurilor) şi cu show-urile pe net (pentru mărirea instantanee a ariei de receptare a unui eveniment). Lagerfeld a adus designerii din turnul de fildeş în mijlocul oamenilor. A democratizat calitatea şi inovaţia de «designer» pentru noi toţi. În 2004 începea o nouă istorie.

Tot în 2004 era difuzat ultimul episod din cel mai celebru serial cu femei din lume, „Sex and the City”. Serialul a consacrat fuziunea dintre modă şi cinematograf, reprezintă o noua eră a stilului care contează. Şi el a avut un rol în impunerea modei în cotidian.

Consacrarea Maximalismului ca si curent principal al perioadei a avut loc tot in 2004 – o mini revolutie (la fel ca asumarea minimalismului in jurul lui 1995, pentru decada ’90)

Cazul „Cocaine Kate”

Când tabloidul „Daily Mirror” a publicat în 2005 fotografii cu Kate Moss care priza cocaină, publicul s-a declarat oripilat, iar Kate a pierdut contracte importante, precum cele cu H&M şi Rimmel. Cazul lui Kate Moss a fost unul gen Mutu. Toţi ştiau, mulţi foloseau şi ei droguri, dar a fost decis ca ea să fie exemplul pentru că era ultrainfluentă printre tineri. Poate a fost bine, pentru că se atrăgea atenţia asupra unei realităţi, vechi de altfel. Pentru modă a dus la o neaşteptată solidaritate, un număr nesfârşit de tricouri şi o magnifică hologramă cu Kate mireasă, în finalul prezentării Alexander McQueen – bun prieten al «victimei». Am trăit acea magie în sală şi parcă am fi căzut toţi într-un real moment Harry Potter.

Perioada masculina in moda deceniului e de retinut. Cea a modelelor androgine, precum Agyness Deyn nu e foarte importanta. Mai degraba a fost criza modelelor anorexice cu dezbateri mari; chiar cu solutii de selectie impuse caselor de Spanioli. E inca in dezbatere…

Anul 2008 a marcat revenirea în actualitate a top – modelelor din anii ’80: Claudia Schiffer, Linda Evangelista, Eva Herzigova şi Naomi Campbell, dar şi a lui Heidi Klum.

După 50 de ani în domeniu, designerul Valentino s-a retras în 2008, după lansarea unei ultime colecţii haute-couture. Retragerea lui Valentino face parte dintr-un proces de întinerire a caselor de modă,  după succesul designerilor tineri la alte case. La fel a fost si cu Kenzo Takada-pentru propria casa, sau Jil Sander ori Helmut Lang. E un efect al acelei forte din ce in ce mai mari a consiliilor de conducere ce a dus la o decizie totala aflata in mina lor si la situatii hilare cu schimbari discretionare de designeri. Trebuie remarcată resurecţia caselor: Halston, Ninna Ricci, Rochas, Azzaro. Este un fenomen nou, specific perioadei şi foarte influent în dezvoltarea modei.

Alber Elbaz pentru Lanvin pare designerul exponential al perioadei, simbolul ei prin echilibrul perfect dintre arta si comercial, dintre estetica si vandabilitate;

2009 – revenirea triumfala si oficiala a Minimalismului, dar sub o noua denumire – Utilitarism (una dintre componentele de definire a minimalismului este latura aproape strict utilitara si practica a produsului vestimentar minimalist);

Criza in moda

Falimentul lui Lacroix, si apoi al lui Yohji Yamamoto, si mai urmeaza…sunt rezultate directe ale unui management deficitar-chiar pt o casa respectabila si iubita ca Lacroix. Au fost doua sezoane instabile ca directii de dezvoltare dar acum eu cred ca s-a ajuns la o solutie, la un echilibru: publicul e mai exigent, iar designerii mai creativi si mai interesanti – fara a pierde componentele de comercial si comoditate, simboluri ale modei de calitate in sec XXI.

Paris, capitala modei

Se reconfirmă Parisul drept capitală a modei internaţionale, după ce în anii ’90 a fost atacat şi uneori chiar devansat de New York şi chiar de Milano.

The Devil Wears Prada vs The September Issue

Anul trecut a fost lansat filmul „September Issue”, în care Anna Wintour s-a „arătat” publicului larg. Este un drept la replică al lui Wintour la «Diavolul se îmbracă de la Prada». Efectul a fost relativ, dar a luminat câteva aspecte necunoscute din viaţa unei reviste. A fost util si placut iubitorilor modei, insa nu cred ca a reusit sa schimbe cu ceva perceptia filmului initial.

Michelle Obama, simbolul stilului

În acelaşi an , Michelle Obama a fost declarată un simbol al stilului, demonstrând că Prima Doamnă poate fi stilată chiar şi cu braţele goale.

*** Textul face parte din proiectul BREF MODĂ 2000-2009 şi a fost preluat de pe adevarul.ro,

cu acordul lui Alin Galatescu