Tag Archives: Cluj-Napoca
Festivalul de Modă şi Lifestyle a fost ANULAT
Posted by on 3 November, 2010
Festivalul de Modă şi Lifestyle pe care urma să-l organizeze analistul de modă, Alin Gălăţescu, în această toamnă, la Cluj-Napoca a fost anulat din raţionamente personale. După discuţiile şi controversele iscate cu organizatorul Cluj Fashion Week, Mihai Chiver, Gălăţescu a decis să se retragă pentru moment, pentru a nu-i mai fi asociate imaginea şi numele cu evenimentul pe care Chiver îl organizează tot sub titulatura Cluj Fashion Week.
Alin Gălăţescu a trimis presei o scrisoare deschisă în care îşi argumentează alegerea făcută.
“Nu sunt un debutant care are nevoie de validări, munca mea este cunoscută şi creditată, de aceea consider că este prioritar să îmi protejez reputaţia şi colaboratorii, şi să nu mă expun în niciun fel în faţa unor profitori care nu au demonstrat nimic dar care, fără scrupule, se folosesc de imaginea altora.
Am luat astfel decizia de a anula Festivalul de Moda şi Lifestyle de la Cluj, din noiembrie, din nevoia de a-mi proteja imaginea de aceste controverse, care nu au depins de mine, şi de a-mi proteja partenerii – susţinători constanţi ai muncii mele care merită tot respectul şi recunoştinţa mea de a fi angrenaţi în astfel de pseudo dileme ori controverse.”
Alin Gălăţescu nu exclude organizarea unui eveniment de modă la Cluj-Napoca, în primăvara lui 2011. Până atunci, analistul de modă promite un proiect de amploare, la Bucureşti.
“Cred în continuare în potenţialul incredibil al Clujului pentru organizarea unui eveniment de modă de amploare şi poate că în primăvara lui 2011 ne vom întoarce să continuăm un proiect de calitate care merită toată atenţia.
Între timp pregătesc un proiect de amploare şi densitate la Bucureşti. O sa fie conform cu viziunea şi deschiderea mea spre nou, spre calitate, în fapt spre ceea ce reprezinta parametrii multiculturali şi multi-arte ai sec XXI.”
Alin Gălăţescu a fost directorul artistic al primei ediţii Cluj Fashion Week, însă a reziliat contractul cu organizatorul Mihai Chiver după controversele apărute în urma unor probleme financiare. Chiver continuă organizarea Cluj Fashion Week pe cont propriu, deşi folosirea acestei titulaturi este frauduloasă având în vedere contractul dintre cei doi. Alin Gălăţescu nu mai are nicio legătură cu ediţia Cluj Fashion Week din această toamnă.
mauVErt
foto: e-wow.ro
Tineri Designeri # 1 – UAD Cluj-Napoca
Posted by on 1 November, 2010
Cele două evenimente de modă programate în această toamnă la Cluj-Napoca sunt încă învăluite de nebuloasă până când vom afla informaţii concrete. Îmi amintesc însă cu plăcere de prima ediţia CFW, un festival în care îmi pusesem încrederea şi despre care nu gândisem nicio clipă, la momentul respectiv, că se va autodizolva.
În timpul petrecut la Cluj-Napoca am fost invitaţi de Lucian Broscăţean la Facultatea de Arte şi Design unde am cunoscut câţiva debutanţi extrem de pricepuţi, printre care pe Diana Flore şi Raluca Popa. La momentul respectiv, cele două studente (acum, absolvente) îşi pregăteau cu minuţiozitate proiectele de licenţă, pe care le-au prezentat în iunie la Gala UAD. Înainte de a intra în minunata vacanţă de vară le-am intervievat despre ţinutele pe care le-au prezentat la Gală, cât şi despre cariera pe care au ales să o urmeze.
DIANA FLORE
Legătura invizibilă a jocului dominant dintre personaj şi ţinută ne induce uneori într-o zonă aparent sexuală care poate provoca durere şi putere prin crearea tensiunilor sexuale şi eliberarea de plăcere. Practicile sexuale precum DS (dominare & submisie), SM (sadism & masochism), BD (bondage & disciplină) reprezintă imagini simbolice care vorbesc despre un anumit tip de violenţă contemporană. Aceste practici ascund un fetiş care într-un mediu social este văzut ca un tabu, ceea ce duce inevitabil la un stil de viaţă duplicitar. Toate aceste lucruri sunt interpretate prin prisma modei contemporane, creând un personaj întunecat, tradus prin imagini cu caracter dramatic.
Care este conceptul ţinutelor pe care le-ai prezentat la Gala UAD?
Din punct de vedere conceptual am plecat de la o investigare a ceea ce înseamnă violenţa în diferite proiecte de artă contemporană. În cadrul documentării nu am selecţionat doar proiectele care vorbesc despre violenţa fizică, ci şi pe cele care conturează un tip de violenţă psihică. Ţinutele prezentate sunt un fel de simboluri ale înlănţuirii, ale încătuşării corpului…
Care au fost sursele de inspiraţie?
Am avut ca sursă de inspiraţie creaţiile unor artişti contemporani precum Nobuyoshi Araki sau Marina Abramovic.
Ce materiale ai folosit pentru ţinutele prezentate şi de unde le-ai procurat?
In realizarea ţinutelor am folosit o gamă variată de materiale textile perforate, piele şi blană artificială. Materialele au fost procurate de la diverse magazine textile atât din Cluj cât şi din alte oraşe.
Cât de greu ţi-a fost să realizezi mini-colecţia şi ce presupune ea din punct de vedere financiar?
Transpunerea ţinutelor a constat într-o muncă extrem de complicată din toate punctele de vedere. Formele ţinutelor au generat o serie de dificultăţi tehnice care au necesitat soluţii creative. Întreaga colecţie a fost realizată cu sprijinul atelierului UAD şi ţin să-i mulţumesc cu aceasta ocazie coordonatorului diplomei, doamna Elena Basso Stănescu.
Care crezi că sunt oportunităţile unui absolvent care a terminat o facultate de design?
Consider că în România oportunităţile sunt destul de puţine faţă de străinătate, însă tind să crească. Experienţa căpătată de-a lungul celor 3 ani ne ajută şi ne formează, ne pregăteşte pentru contactul cu industria modei. Ca absolvent poţi lucra atât ca designer independent cât şi într-un departament de creaţie al unui brand deja consolidat. Cred că trebuie să fii pregătit şi să ai know-how-ul ca să poţi să faci faţă oricărei provocări venită din partea mediului profesionist.
Ai început să lucrezi şi pentru vânzare? Se găsesc undeva hainele create de tine?
Deocamdată nu lucrez pentru vânzare, însă sper, ca în viitorul apropiat să dezvolt şi mini serii. Până acum ce am reuşit este să îmi comercializez, la târguri de handmade, accesorii realizate din materiale neconvenţionale, iar feedback-ul a fost foarte bun.
Care sunt designerii tăi preferaţi?
Comme de Garcons, Gareth Pugh, Ann Demeulemeester,.
Ce ţi-ai propus să faci mai departe şi cum te vezi peste 10 ani?
Doresc să urmez un master in fashion design. Cum mă văd in următorii 10 ani? Momentan îmi focalizez atenţia şi energia pentru proiectele actuale şi nu îmi place să îmi fac planuri pe termenul foarte lung.
Ştiu că ai trimis haine pentru artiştii care au urcat pe scena Festivalului Mamaia. Ce a însemnat colaborarea asta pentru tine?
A fost o experienţă foarte plăcută. Am reuşit să dezvoltăm o relaţie de colaborare cu un artist dint-un alt domeniu şi să-l facem să înţeleagă ce mult înseamnă o imagine bine conturată. Consider că este absolut necesară dezvoltarea într-un mediu interdisciplinar.
Cât de importantă crezi că este colaborarea designeri – artişti ?
Colaborarea cu alţi designeri sau cu alţi artişti nu poate decât să mă ajute să mă dezvolt şi să învăţ cum să funcţionez într-o echipă. Tocmai de aceea astfel de proiecte sunt foarte importante.
foto: Diana Flore
Tineri Designeri # 2 – UAD Cluj-Napoca
Posted by on 1 November, 2010
RALUCA POPA
Care este conceptul ţinutelor pe care le-ai prezentat la Gala UAD?
Colecţia de licenţă prezentată în cadrul Galei UAD a avut ca punct de pornire anatomia umană, interiorul corpului uman. În cadrul demersului, haina a devenit un spaţiu de inserţie pentru muşchi sau organe (sugerarea acestora a fost realizată prin tehnica digital print), iar corpul la rândul lui inducea ideea de spaţiu de inserţie pentru haină.
Care au fost sursele de inspiraţie?
Documentarea şi sursele de inspiraţie au fost diverse, de la tratate de anatomie şi desene stiinţifice, la artişti şi designeri, reviste, campanii publicitare. Am pus foarte mult accentul pe o documentare interdisciplinara tocmai pentru a surprinde cat mai multe faţete ale temei abordate.
Ce materiale ai folosit pentru ţinutele prezentate şi de unde le-ai procurat?
Materialele folosite sunt piele sintetica, materiale peliculizate si tricoturi pe care le-am procurat de la diverse magazine si depozite din tara. Asupra lor am intervenit cu texturi create manual fie prin coasere, fie prin presare termica. O parte din materiale le-am imprimat in tehnica digital print.
Cât de greu ţi-a fost să realizezi mini-colecţia şi ce presupune ea din punct de vedere financiar?
Nu a fost nici greu nici usor asta pentru ca imi place foarte mult ceea ce fac. Am avut ajutorul Atelierului UAD in realizarea colectia, lucru pentru care sunt foarte recunoscatoare. Am muncit mult si la tipare, dar mai ales la realizarea texturilor si am invatat foarte multe lucruri noi la fiecare etapa de lucru.
Care crezi că sunt oportunităţile unui absolvent care a terminat o facultate de design?
Oportunităţi sunt ca în fiecare domeniu, cele pe care ţi le faci. Trebuie să vrei să faci ceva, să te implici, să fii pasionat, iar opotunităţile sunt sigură că vor apărea. Unii îşi vor face propriul brand, vor lucra în producţie sau în fabrici, în timp ce alţii se vor axa pe domenii conexe designului vestimentar. În industria modei, oportunităţi sunt, dar important e să găseşti exact partea care ţi se potriveşte cel mai bine.
Ai început să lucrezi şi pentru vânzare? Se găsesc undeva hainele create de tine?
Nu, nu am început sa lucrez pentru vânzare (hainele pentru prieteni şi pentru mine nu le pun in calcul), dar se poate pune în calcul designul de merchandise pentru TIFF – tricouri, genţi sau căni ce puteau fi cumpărate în timpul festivalului.
Proiectul pentru TIFF a fost foarte important pentru mine (poate şi pentru că am câştigat 
), am lucrat cu plăcere, dar cred ca pentru toţi a fost aşa. Tema a fost dată întregului departament de design vestimentar, şi fiecare a venit cu foarte multe propuneri, idei care pot fi utilizate pe viitor, poate pentru alte ediţii ale TIFF. Propunerea mea a utilizat turnuleţul emblemă al festivalului în crearea unei „construcţii”, fie în variante colorate, fie alb-negru. A fost foarte placut să văd un design creat de mine purtat de mai multe persoane. E important pentru noi, ca studenţi, să avem un astfel de feedback-ul, şi e bine când acesta este unul pozitiv. La TIFF reacţiile au fost pozitive la foarte multe din propunerile noastre şi cred că e bine să existe cât mai multe colaborări de acest gen.
Care sunt designerii tăi preferaţi?
In fiecare sezon ma surprinde cineva, de la fiecare e un element care sa-mi placa, as mentiona Miuccia Prada, Marc Jacobs, Rodarte, Marios Schwab, si tanarul designer Katie Eary, dar sunt multi altii care imi plac si pe care ii urmaresc.
Ce ţi-ai propus să faci mai departe şi cum te vezi peste 10 ani?
Mi-a propus sa fac foarte mult, si poate nu imi ajunge timpul ;P ….vreau sa ma confrunt cu ceea ce inseamna industria modei si sa fiu foarte constienta de ce vreau sa fac cu adevarat. Peste 10 ani ma vad la fel de entuziasta si activa in dorinta de a afla mai multe despre universul modei, fie ca voi avea un brand propriu, voi lucra ca designer sau o alta meserie conexa.
foto: Raluca Popa
Agnes în Ţara Minunilor
Posted by on 23 June, 2010
Fiecare om e cum e casa lui – mai vesel, mai sobru, reţinut, exhibiţionist, dezordonat-organizat, atent la detalii, etc… Aşa că unul dintre lucrurile mele preferate în relaţie cu designerii e, atunci când se poate, să merg în atelierele lor de creaţie, în showroom-uri sau în magazine pe care le-au gândit şi decorat în funcţie de personalitatea lor. Acolo îţi dai seama în ce mediu se simt ei confortabil, ce lucruri le plac, observi surse de inspiraţie, moodboarduri şi alte lucruri care spun, în general, despre o persoană la fel de multe ca hainele pe care le poartă.
Despre Agnes Keszeg v-am mai povestit cu ocazia târgului Autor. Ea e una dintre prezenţele acelea rare care te fac de la prima vedere să te simţi ca în poveşti. Chiar dacă nu îi ştii ilustraţiile, păpuşile sau bijuteriile, nu prea ai cum să nu remarci că din mâinile ei ies minuni. O emană prin fiecare por. Îi observi sclipirea în ochii mari şi limpezi de copil. Cu statura minionă, tunsoarea à la Fantaghirò (prinţesa din “Peştera Trandafirului de Aur” care ne-a marcat copilăria) şi o graţie regală în alegerea ţinutelor, Agnes te vrăjeşte. Nici nu ştiu dacă să cred că desenele sunt inspirate din lumea ei sau lumea ei e o proiecţie 3D a ilustraţiilor pe care le schiţează cu atât de multă dăruire. Cred că nici nu putea să-şi găsească o îndeletnicire mai potrivită decât ceea ce face acum. Faptul că e absolventă a secţiei de Design Vestimentar a UAD Cluj-Napoca se observă în desenele ei, fie că sunt destinate fashionistelor cititoare de ELLE sau copiilor care citesc poveşti înainte de culcare. Dacă analizezi cu atenţie, vei observa o atenţie deosebită pentru costumele şi accesoriile personajelor ei, majoritatea cu referinţe puternice în istoria modei sau aluzii la creaţii contemporane celebre.
Ne-am reîntâlnit cu Agnes cu ocazia celei mai recente vizite la Cluj-Napoca, când i-am propus să ne arate atelierul în care lucrează. Atelierul are sediul în sufrageria locuinţei lui Agnes şi a soţului ei, în care te simţi ca în ţara Minunilor. Toate lucrurile sunt mici, dar spaţiul este mare, cu tavanul înalt sub formă de boltă. Clădirea este una veche de câteva sute de ani şi se învecinează cu Casa Matei Corvin din centrul Clujului. Acum vine partea mea preferată: amenajarea interioară. Apartamentul lor ar fi un subiect nemaipomenit pentru ELLE Decoration sau GoodHomes pentru că, după mine, e una dintre locuinţele acelea cum ar trebui să fie: cu o amprentă personală inconfundabilă, simplă şi cu mult bun-gust. Şi cu un scuter cu design retro parcat în curte .
Ne-a părut rău că nu am ajuns cu câteva zile mai devreme, ca să mai prindem deschis magazinul Festen de la parterul locuinţei, care găzduia creaţii ale lui Agnes, dar şi ale Carlei Szabo sau ale Mariei Filipescu. Mobilierul alb din magazin, realizat la o fabrică din Târgul-Mureş a fost mutat în apartament, unde şi-a găsit locul printre piese cumpărate de le Ikea şi mulţimea de lucruri mărunte pe care aş fi pierdut cu drag zile întregi să le descopăr. De la cărţi pentru copii la maşini de cusut şi o mulţime de desene, pe masa de lucru puteai să ai orice surpriză. Nu am putut să fotografiez desenele pentru că sunt cumpărate de revista ELLE, deci sunt proprietatea lor, dar dacă cineva şi-a pus întrebări în legătură cu ele, vă spun eu că sunt desenate pe coli de hârtie A3, cu creioane sau în acuarelă şi nu suferă post-procesare pe calculator.
Înainte să plecăm, am tras o privire şi în dulapul ei
…şi în bucătăria unde ne aştepta cu o tartă cu smochine cu blatul de mălai (reţeta lui Jamie Oliver).
Ah, şi încă ceva. Agnes îşi face singură rochia de mireasă şi invitaţiile pentru nuntă. Mi se pare formidabil să poţi să îţi materializezi singur ideile, fără să trebuiască să-i explici cuiva cum să-ţi croiască rochia de vis şi să nu înţeleagă unde baţi.
Casă de piatră! (frumoasă este deja)
fotografii şi text
Ioana Voicu
