

.

Donatella Versace şi H&M au organizat aseară, la New York, un show de modă electrizant, care să marcheze colaborarea celor două brand-uri pentru colecţia care va intra în magazinele H&M, pe 17 noiembrie. Uma Thurman, Blake Lively, Chace Crawford, Jessica Alba, Jennifer Hudson, Marc Ronson, Selma Blair, Alexander Wang şi mulţi alţii au acceptat invitaţia Donatellei şi au fost prezenţi aseară la Hudson River. Din România, au fost invitate la eveniment Roxana Voloşeniuc (redactor-şef ELLE România) şi Loredana.
Locaţia a fost special decorată în stilul Versace, iar invitaţii de seamă au purtat creaţii din noua colecţie. Podiumul a fost vopsit auriu pentru a reflecta cel mai bine stilul casei.
„A fost o seară perfectă, foarte specială şi plină de glamour. Mă bucur că am celebrat lansarea colaborării cu H&M la New York, locul potrivit pentru această colecţie iconică. Acum, abia aştept să ajungă colecţia în magazinele din toată lumea.”
Donatella Versace
Colecţia Versace for H&M este plină de articole care au făcut casa Versace legendară. Pentru această colaborare, dominată de culoare, imprimeuri şi croiuri specifice, Donatella Versace a recurs la arhive pentru a aduce creaţiile clasice Versace unui public complet nou. Rochiile emblematice reprezintă elementul central al colecţiei pentru femei, în timp ce îmbrăcămintea pentru bărbaţi se axează pe croieli precise. Ţinutele stilizate în stilul Versace au fost purtate pe podium de top-modele precum: Abbey Lee, Daphne G, Natasha Poly, Sean O’pry sau Lindsay Wixson.
„Cred că este foarte de important pentru Versace să fie accesibil tuturor. Colecţia este cool, colorată şi foarte urbană.”
Uma Thurman
„Sunt un mare fan Versace. Creaţiile lor scot în evidenţă feminitatea. Sunt, de asemenea, şi un mare fan H&M. Iar colaborarea Versace for H&M este perfectă.”
Blake Lively
Prince şi Nicki Minaj au susţinut recitaluri de excepţie la after-party-ul organizat în cinstea acestei colaborări.
Încerc de ceva vreme să scriu câteva rânduri despre Gala Avanpremiere din această primăvară (6 mai), însă cu greu am găsit modul cel mai potrivit de a exprima lipsa de entuziasm pe care am avut-o faţă de această ediţie. Deşi iniţial a fost anunţat ca un Festival de Modă şi Lifestyle care urma să se desfăşoare pe durata a două zile, ulterior organizatorii au renunţat la activităţile conexe Galei. Poate că au fost probleme organizatorice sau unele financiare, chiar dacă anularea activităţilor conexe a fost motivată prin indisponibilitatea partenerilor implicaţi. Până la urmă cred că formula finală a fost cea optimă, pentru că doar o foarte mică parte a publicului acestui festival ar fi fost interesată de expoziţii şi de cele câteva discuţii pe marginea unor subiecte poate prea pretentioase pentru sistemul actual al modei româneşti.
Cel mai important atribut al acestui eveniment rămâne recurenţa. Cu resurse limitate, într-un cadru lipsit de fast, dar decent, Gala Avanpremiere revine în fiecare primăvară şi toamnă pentru a aduce în faţa publicului un grup de designerii care depun eforturi considerabile pentru cele 15 minute în care atenţia este concentrată asupra muncii lor. Sunt curios cum resimt designerii efectele participarii la acest eveniment, în condiţiile în care buyerii sunt inexistenţi, iar oamenii din presă prezenţi în public le pot asigura doar vizibilitatea în anumite publicaţii tipărite sau on-line. Totuşi, tind să cred că beneficiile nu se ridică la aşteptările lor având în vedere că doar câţiva designeri sunt consecvenţi, în fiecare sezon existând şi nume noi, din rândul celor deja cunoscuţi.
Selecţia designerilor pentru această ediţie a fost destul de echilibrată. Ceea ce mi-a atras atenţia a fost individualismul pe care organizatorii l-au asigurat fiecărui designer: styling-uri şi încălţăminte mult mai bine gândite şi adaptate fiecărei colecţii în parte.
Designerii si-au prezentat colecţiile pentru sezonul toamnă-iarnă 2011/2012. Unii vin cu propuneri foarte simple, lipsite de artificii creative inutile, dovedind că au învăţat deja că pentru a supravieţui, exagerările artistice pierd în favoarea unor atribute mult mai importante ale creaţiilor lor, cum ar fi: calitatea, confortul sau utilitatea. Alţii experiementează încă, dar reuşesc cel mult să stârnească amuzament şi compasiune. Şi mă gandesc de fiecare dată care este targetul acestor designeri şi ce fel de oameni sunt cei care investesc în astfel de articole vestimentare. Moda este şi artă (a nu se confunda arta cu circul!), însă până să îţi permiţi să faci artă trebuie să faci bani. Ar trebui să-i lăsăm pe cei mai mari să exploreze zonele artei şi noi să ne concentrăm mai mult pe latura lucrativă a modei.
Un alt aspect la fel de important este stabilirea unui stil propriu, a unei anumite direcţii, fie că este vorba de o anumită linie, de o tăietură specială, de o culoare, de un anumit tip de texturi etc., prin care brandul pe care îl construieşti să devină uşor recognoscibil. Este vorba despre identitatea brandului, pe care foarte puţini designeri o respectă.
Andreea Tincu a adus pe podium colecţia „The Order of the Book”, pe care a prezentat-o şi la Atena, în cadrul Xclusive Designers Week, în martie. Creaţii atent lucrate şi volumetrii controlate alături de articole vestimentare simple, la limita banalului, sunt elementele care alcătuiesc această colecţie considerată spectaculoasă poate datorită styling-ului şi elementelor de inspiraţie medievală. Fiecare ţinută este construită din elemente extrem de simple, foarte purtabile şi care pot fi oricând integrate în garderoba unei femei. Tonuri de gri, alb, negru şi puţine accente de roşu aprins, alternanţa lucios-mat realizată prin combinaţii de stofă de lână, mătase, tricotaje şi piele ecologică. Au fost câteva piese frumoase – unele sacouri voluminoase şi fuste cu pliseuri – însă pantalonii din piele ecologică mi se par inestetici şi demodaţi. Poate şi pentru că de câteva sezoane îi văd purtaţi excesiv pe stradă, în combinaţii total nepotrivite.
Rue des Trucs a fost unul din cele două debuturi ale serii. Cei doi designeri din spatele brand-ului, Simona Semen şi Alina Buzilă, au prezentat colecţia “Manifest” mizând pe simplitate, linii pure şi minimalism. Eu m-am cam săturat de aceste titulaturi clişeice care nu au nimic de-a face cu ceea ce se întâmplă de fapt. La noi toată lumea e tot un protest şi un manifest, însă am senzaţia că există o acută disfuncţie în ceea ce priveşte înţelegerea acestor concepte. Într-un mod paradoxal manifestul Rue des Trucs a fost destul de plăpând. Şi-au ales minimalismul poate pentru siguranţă, poate din raţiuni comerciale, ceea ce nu este deloc un lucru rău. Însă lucrurile simple sunt mult mai complicate decât par. Tocmai pentru că elementele de detaliu sunt limitate şi foarte stricte.
Per ansamblu mi-a plăcut paleta cromatică – varietatea de tonuri pământii şi pasteluri – şi faptul că hainele lor sunt foarte purtabile şi versatile. Fuste lungi sau medii, siluete feminine şi un make-up perfect.
Anca şi Silvia Negulescu au înţeles ce presupune identitatea brandului şi au revenit pe podium cu colecţia “Fade to black” în care au folosit din nou pielea, pe care au prelucrat-o exemplar. Tăieturile extrem de feminine au fost combinate cu detalii rigide de tip armură, pielea a fuzionat cu stofă sau tafta rezultând nişte creaţii foarte frumoase şi care pot fi plasate perfect în sezonul toamnă-iarnă. Au fost câteva piese în care au fost concentrate prea multe detalii – pe care mi-ar fi plăcut să le văd dispersate – însă în ansamblu am văzut o colecţie unitară, omogenă şi realizată impecabil. Piesa preferată a fost rochia sirenă din tricot peliculizat cu o mişcare foarte senzuală, care mă trimite cu gândul la un vis de-ale mele cu o femeie înveşmântată în smoală.
Rhea Costa şi-a stabilit de asemenea o identitate clară de la care nu s-a abătut nici pentru colecţia “50.60”. După cum îi spune şi numele este vorba despre influenţe clare ale anilor ’50-’60, dar aş merge mai departe şi aş spune reinterpretări ale unor modele iconice YSL, Lanvin sau Dior. Definitorie pentru această colecţie şi pentru stilul Rhea Costa este feminitatea – exprimată prin materiale fluide, drapaje, pliuri, decolteuri line şi transparenţe. Mi-a plăcut cromatica acestei colecţii (grena, mov, rosu, ciclamen), dar mi-ar fi placut să văd mai multe elemente de noutate faţă de colecţiile anterioare prezentate de Andreea Constantin, eventual şi nişte paltoane sau pelerine, că doar colectia se adreseaza anotimpului rece.
Probabil dacă am întreba-o pe Vika Gorenco ce mai face, ne-ar răspunde ca în reclama în care un ins oarecare îşi plăteşte ratele la bănci: “Ce să fac, domnule? Tricotez, tricotez, tricotez”. Lăsând gluma la o parte, demersul ei creativ este excelent, iar tehnica de împletire manuală este foarte complicată şi delicată. Mai mult, Vika are un simţ dezvoltat al culorilor şi realizează degradeuri perfecte. Colecţia Vikăi, “Esenţe de Paradis” aduce ca noutate firele elastice, franjurii şi aplicaţiile detaliu la nivelul umerilor. Rochiile lalea cu volume frumos realizate pe şolduri sunt o continuare la ceea ce Vika a prezentat în colecţiile anterioare. Singurul element nepotrivit pentru această colecţie au fost paietele din plastic care au un aspect ieftin în raport cu delicateţea şi eleganţa rochiilor.
Iris Şerban a încheiat Gala Avanpremiere cu colecţia “Swan”, pentru care a colaborat din nou cu designerul de bijuterii Maria Filipescu. Deşi realizate în nuanţe nude şi negru, cu aplicaţii metalice aurii sau din dantelă, rochiile realizate de Iris Şerban sunt foarte elaborate şi expresive. Lebăda este sugerată prin senzualitatea rochiilor (alternanţa opac-transparent), prin dramatismul şi sobrietatea gulerelor înalte cu aplicaţii metalice şi prin siluetele alungite. Aplicaţiile din fâşii de mătase şi fustele plisate ne trimit cu gândul la penajul preţios al lebedelor negre. Un demers creativ elaborat, punctat cu detalii perfecte, cromatică simplă şi finisaje impecabile. Ideea de la care Iris a pornit pentru această colecţie era mult mai vastă, însă timpul scurt şi aglomerarea muncii în cele doar câteva zile dinaintea prezentării au limitat numărul ţinutelor acestei colecţii. Prezentarea s-a încheiat spectaculos cu o rochie care îmbracă şi capul, accesorizată cu detaliile metalice aplicate din zona decolteului spre gură şi ochi.
Bref, Gala Avanpremiere din această primăvară a mizat pe varianta basic: fără fast, fără proiecţii sau alte butaforii, cu organizare riguroasă şi un public nu la fel de numeros ca la ediţiile anterioare, cu o echipă bună de PR şi multă susţinere din partea prietenilor, aşa cum ne-a anunţat încă de la început Alin Gălăţescu.
Restul e tăcere!
Pentru ca lumea modei din Romania avea nevoie de un eveniment de amploare, care sa o sarbatoreasca asa cum se cuvine, a aparut AVANPREMIERE – Fashion and Life-style Fest, o manifestare moderna si complexa, dedicata artelor si stilului de a trai in noul secol. Prima editie a festivalului se va desfasura intre 16 si 18 noiembrie, in doua dintre cele mai avangardiste si emblematice locatii din Bucuresti, The ARK si Muzeul National de Arta Contemporana, si va cuprinde expozitii de fotografie, instalatii, video, workshopuri si prezentari de moda.
“Bucurestiul are un mediu cultural si academic remarcabil, care inlesneste inradacinarea pe lunga durata a unui eveniment de anvergura si complexitate, precum AVANPREMIERE Fashion and Life-style Fest. Vorbim despre un festival national cu preocupari europene, prin marime, participanti, arie de abordare a temelor si domeniile de larg interes si de maxima modernitate si actualitate. In plus, AVANPREMIERE este o expresie a felului in care moda romaneasca se exprima plenar pentru sezonul viitor, in contextul atit de special al anului 2010”, explica Alin Galatescu, directorul festivalului.
Primele doua zile ale festivalului vor fi dedicate vernisajelor si workshopurilor. Astfel, in prima zi The ARK va gazdui o colectie impresionanta de fotografie care va reuni unele dintre cele interesante fotografii de moda si lifestyle ale momentului. Inaugurarea expozitiei care va ramane deschisa timp de o luna, va fi precedata de un workshop dedicat evolutiei modei in contextul actual si specificului ei in sec XXI. Registrul va lua o usoara alta turnura in cea de-a doua zi cand va fi deschisa publicului o colectie de lucrari dedicate habitatului, care va reuni o serie de decoratiuni interioare, sculpturi si instalatii inedite. Workshopul zilei de 17 noiembrie ii va provoca pe cei prezenti la discutii despre Lifestyle-ul noului secol si Internetul.
“AVANPREMIERE aduce impreuna si prezinta o formula inedita in care domenii creative nu fac altceva decat sa defineasca conceptul de a fi, al individului dar si al colectivitatii – definind astfel in fapt un life-concept ultramodern”, spune arhitectul Tudor Vlasceanu “Unu la Unu”)
Gala AVANPREMIERE, ajunsa in acest an la cea de-a 7 editie, va inchide cele doua zile de dezbateri si vizionari cu un regal dedicat modei romanesti, in cadrul caruia vor fi prezentate in premiera cele mai noi colectii pentru sezonul primvara-vara 2011. Pe podium vor urca creatiile celor mai in voga 10 designeri ai momentului, atat nume mari, cat si debutanti cu o viziune interesanta. Defilarile vor avea loc la Muzeul National de Arta Contemporana.
“Pentru mine AVANPREMIERE este dovada ca exista moda romaneasca – exista designeri, colectii, creativitate, cautari, expresie, evolutie si mai cu seama exista public si interes. Gala exista pentru ca este necesara si logica, e parte a unui sistem viu”, spune designerul Agnes Toma
Gala AVANPREMIERE este recunoscuta in lumea modei romanesti pentru caracterul sau inovator. La editia din acest an Gala AVANPREMIERE inregistreaza o noua premiera si aduce in Romania primul show multimedia cu video mapping incorporat de mari dimensiuni. Proiectiile video inedite vor fi create de artistele de origine bulgara Mihaela Kavdaska si Dilmana Yordanov, reunite sub titulatura KOTKI.

Prima zi de prezentări. Primele emoţii şi mulţi designeri la început de drum intercalaţi cu veterani în domeniu. Mulţi fotografi, jurnalişti, bloggeri, studenţi, invitaţi speciali şi figuraţie (ca la orice eveniment de modă despre care unii încă mai cred că este vreo întâlnire mondenă). Show-ul era programat să înceapă la 20.30, dar a început la 21.00. Numai bine pentru că noi am ajuns cu o mică întârzire încercând să scriem pe blog şi să vă ţinem la curent cu tot ceea ce se întâmplă la CFW. După multă bătaie de cap prin trafic (la jumătatea drumului am realizat că ne-am uitat badge-urile), ne-am găsit locurile şi ne-am înarmat cu vigilenţă şi răbdare pentru ceea ce avea să urmeze.
Luminile s-au stins încet. În sală, întuneric şi linişte. Alin Gălăţescu a transmis câteva cuvinte de mulţumire participanţilor şi a dat startul prezentărilor.
Prima colecţie a aparţinut brandului CALLISTI din Austria, lansat în 2006 de Martina Müller. Martina a prezentat o colecţie simplă, elegantă, încercând să evidenţieze şi latura senzuală a unei business-woman. A realizat rochii, deux-pieces-uri şi pantaloni din piele, denim sau satin de mătase într-o varietate de beige-uri, roşu, negru şi imprimeuri din paiete. Colecţia a început cu un deux-pieces din piele roşie cu umerii şi talia marcate prin suprapuneri de material. Au urmat câteva ţinute mai epurate, pielea fiind asociată cu voaluri fluide, din care au fost realizate cămăşi drapate legate cu funde ample. O asociere inteligentă şi extrem de chic (mi-a plăcut mult fusta cu talia înaltă, din piele neagră purtată cu o cămaşă uşor transparentă, beige). Umeri au fost evidenţiaţi, uneori foarte franc (şi aici mă refer la umerii ascuţiţi), alteori prin intermediul aplicaţiilor din pene. Imprimeul realizat din paiete mi s-a părut fad şi uşor cam învechit. Cred că existau alte variante mult mai creative. La final mi-au atras atenţia rochiile perfect mulate din piele despicată în fâşii – o propunere extrem de sexy şi curajoasă. A fost o colecţie unitară, dar căreia i-a lipsit suflul de noutate. Am perceput-o ca pe un deja-vu, probabil pentru că tăieturile şi croiurile utilizate au fost destul de uzitate în ultimele sezoane şi acum aş fi vrut să văd ceva nou.
Universitatea din Iaşi a încercat să aducă la Cluj experimentul creativ al unui grup de tineri designeri. Creaţiile au plecat de la o bază gri pe care au fost „montate” culorile spectrului rogvaiv. A fost o colecţie curată, bine lucrată şi unitară din punct de vedere cromatic. Tăieturi interesante, execuţie bună şi o siluetă reconstruită în multe feluri, reflectând viziunea tinerilor artişti. Din ceea ce am văzut am dedus că studenţii nu au fonduri suficiente pentru a putea să-şi susţină o colecţie; şi spun asta datorită materialelor de o calitate îndoielnică. Latexul metalizat a „stricat” o parte din colecţie pentru că l-am văzut atât de mult în ultimele sezoane încât deja îmi provoacă alergie. Nu s-a mai inventat nimic în materie de materiale, de la latex încoace? Iar pentru pantofi nu am cuvinte.
Alexandra Calafeteanu face parte tot din genraţia tinerilor designeri. A fost prima colecţie pe care am văzut-o, deşi am aflat că a mai avut câteva prezentări până acum. Nu pot să spun că mi-a atras foarte mult atenţia, dar nu m-a lăsat nici indiferent. Au fost şi puncte bune, dar şi câteva slabe. Mi-au plăcut topurile cu volane suprapuse din organza (cu tivul vălurit) care păreau reinterpretarea modernă a gulerelor din perioada edwardiană. Propunerea cromatică a fost interesantă şi unitară. Alexandra a încercat să îmbine stilul geometric cu elemente romantice, fluide şi uşor transparente. Pantofii au fost potriviţi ţinutelor, dar elementele tip şah mov-gri sunt so passée (vezi George Enache cu câteva sezoane în urmă).
Vă povesteam de dimineaţă câte ceva despre Ada Bucşă, din ceea ce am reuşit să surprindem în backstage. Colecţia a fost consistentă şi extrem de muncită. Am văzut un manifest, un debut bun, un designer care merită urmărit în continuare. Show-ul ei a fost ca un ţipăt asurzitor într-o sală cu muzica în surdină. Ada a adoptat un stil nonşalant a la Vivienne Westwood: tendinţele sunt pe un loc secund, mesajul este extrem de important, produsul redă un proces foarte creativ, diversitatea contează, iar unitatea nu este nici cromatică, nici prin croi, ci prin conceptul materializat. Colecţia a fost alcătuită dintr-o serie de personaje cu siluete reconstruite într-un stil extrem de original şi cu materiale şi imprimeuri combinate inteligent. Am văzut elemente army (kaki, imprimeu camuflaj, metal), influenţa costumelor monahale, elemente british şi a la francais. Fiecare ţinută a fost atent construită, iar elementele s-au îmbinat perfect. Am văzut multe extreme (umerii conici ascuţiţi, platforme cu construcţii metalice aplicate, gulere supradimensionate, cozi sau măşti din piele şi cagule) şi un mesaj foarte clar pentru Crucea Roşie: „If you can not give a life, SAVE A LIFE!”. Colecţia Adei a fost foarte complexă, iar munca ei trebuie lăudată, deşi nu pot aprecia câţi dintre cei prezenţi au înţeles ceea ce a vrut cu adevărat să trensmită designerul.
Bianca Pop m-a lăsat din nou fără cuvinte. Din cauza furtunurilor. Au existat şi câteva elemente interesante.
LULU’AH a adus un aer adolescentin pe podium şi a creat ţinute tinereşti cu accente foarte feminine: volane, culori îndrăzneţe, topuri din jerseu, umeri over-sized rotunjiţi şi mini – poşete rotunde. Mi-a plăcut modul în care a redus în atenţie gluga.
Wilhelmina Arz a realizat încă o colecţie bună. În stilu-i caracteristic, Wilhelmina ne-a prezentat drapaje feminine, elemente florale şi o serie de accesorii delicate şi aplicaţii de dantelă, pasmanterie şi pene de păun. Paleta cromatică a fost foarte frumoasă: o succesiune de creme-uri şi beige-uri intercalate cu pasteluri fanate. Creaţiile ei sunt extrem de relaxate, se mişcă în voie pe trup iar tivurile par mereu nefinisate. Îmi plac detaliile subtile cu care „jonglează” Wilhelmina. De acestă dată m-au surprins plăcut răscroielile realizate la mâneci, umeri sau chiar pe spatele rochiilor şi sacourilor, de sub care apăreau elemente de volum realizate din paiete sau dantelă. A fost o colecţie unitară, extrem de feminină, cu accente ludice.
Universitatea din Cluj-Napoca s-a mobilizat extrem de frumos pentru a aduce în faţa publicului creaţiile unui grup de designeri încă studenţi. Se vede stilul profesorilor coordonatori şi al preparatorilor universitari în munca pe care au depus-o studenţii: tăieturi perfecte, sacouri reconstruite, asimetrii şi volume inteligente. Din punct de vedere cromatic, colecţia s-a bazat numai pe nuanţe de gri; iar stylingul manechinelor a fost extrem de natural. Asta poate fi încă o dovadă că ei se fac remarcaţi în primul rând prin tehnică. A fost un exerciţiu creativ vizibil mai bun decât cel prezentat de Universitatea din Iaşi. Am văzut detalii şi finisaje foarte bine realizate, ceea ce m-a făcut să deduc multele ore de muncă pentru realizarea acestei colecţii. De la Cluj au plecat mulţi designeri care au un nume cu rezonanţă astăzi în modă – sau care ar putea avea, cu mai mult sprijin financiar. Sunt sigur că această şcoală va rămâne pe o perioadă lungă de timp fruntaşă în rândul şcolilor de design de la noi din ţară.
Următoarea prezentare care a continuat şirul colecţiilor bune a fost cea realizată de Silvia Şerban. Am observat un stil extrem de interesant: garçon parisien cu subtile influenţe asiatice, dar si detalii preluate din costumul popular românesc. Negrul a dominat întreaga colecţie, dar au fost inserate şi câteva accente de galben, roşu şi alb. Mi-au plăcut pantalonii largi, puloverele cu dublură din tulle, iile negre şi detaliile jucăuşe: noduri, împletituri, inimi din tulle, franjuri, perforaţii sau nasturi. Ţinutele au fost completate de balerinii din catifea mov sau verde şi de pantofii Oxford din cauciuc Melissa by Alexandre Herchcovitch.
Finalul primei seri a aparţinut Dorei Abodi, din Ungaria. Dora a studiat la Academia de Modă din Budapesta şi la MODART, în Franţa. La Cluj a prezentat o colecţie unitară, bine executată în nuanţe pastel de roz, beige şi ivoire. Câteva accente metalice, decupaje florale şi piese realizate din volane extrem de subţiri din voal. Execuţie bună şi multă creativitate.