MAUVERT

fashion & lifestyle blog

Arta costumului medieval romanesc

Muzeul National de Arta al Romaniei gazduieste in prezent cateva expozitii importante, printre care si una de Arta Romaneasca Medievala, o adevarata lectie de cultura nationala.

Epoca medievala reprezinta matca in care s-a definit spiritualitatea romaneasca, perioada in care au fost create formele armonioase ale manastirilor, fresce si icoane puternic individualizate. Tot atunci au fost plasmuite din aur si argint, bijuterii si vesminte. Galeria de Arta Medievala Romaneasca s-a straduit sa ilustreze prin piese atent selectate, aproape un mileniu de cultura materiala si spirituala. Ceea ce ne-a interesat pe noi, in mod deosebit, au fost elementele de costum din acele vremuri, broderii si detalii fabuloase realizate din materiale si fire pretioase.

Spre sfarsitul secolului XVI, apar cateva elemente noi in vestimentatia conducatorilor; este vorba despre caftan si surgic. Costumul de curte, purtat de catre voievozi si marii dregatori, a capatat influente orientale, caftanul devenind, dintr-un vesmant comun, unul de aparat. In Imperiul Bizantin, caftanul era purtat de inaltii demnitari. Vesmantul are un croi amplu, cu maneci lungi, nefunctionale. De regula caftanele erau croite din brocarturi (tesaturi scumpe, italienesti) sau din catifea brosata cu fir de aur si argint aurit. Aceste vesminte aveau o valoare foarte mare si aratau statutul celui care le purta. Caftanul de la Bistrita, prezent in galerie, a apartinut lui Neagoe Basarab si dateaza de la sfarsitul secolului al XV-lea. Este confectionat din catifea bleumarin si brodat exceptional cu fir de argint aurit. Se poate observa truda celor care au brodat aceasta piesa vestimentara, care a rezistat atat de mult in timp. In cursul secolului XVI, influenta acentuata a Orientului se reflecta si in materialele din care sunt confectionate costumele boierilor, dupa cum arata caftanul de la Cozia, lucrat in catifea tunsa (ceatma) si contesul de jupanita, lucrat din seraser (tesatura din fir de argint si argint aurit).

kaftan.jpeg makeimg.jpeg

Din secolul XVI, remarcam boneta, un accesoriu specific costumului feminin renascentist. Piesa din expunere este lucrata dintr-o dantela din fir de argint aurit si a fost descoperita cu prilejul unor sapaturi arheologice. Arta prelucrarii metalelor pretioase se bucura de o indelungata traditie in Transilvania, breslele argintarilor fiind cunoscute inca din secolul XV.

In perioada clasica a artei moldovenesti intreaga suprafata a piesei era acoperita cu broderie. La inceputul secolului al XVII-lea insa, golul devine un element constructiv al compozitiei, punand in evidenta materialul suport. In aceasta conceptie decorativa este executata si broderia sacosului Mitropolitului Varlaam, din anul 1638. Aspectul decorativ este accentuat prin folosirea combinata a firelor de aur si argint, cu cele de matase rosie, verde sau albastra. Cu piesele din aceasta perioada, scoala de broderie moldoveneasca, de traditie bizantina, isi incheie evolutia. In acelasi timp, ea anunta noile orientari ale artei in general, creand premisele procesului de trecere de la medieval la modern.

Din Tara Romaneasca a sfarsitului de secol XVII, regasim manecutele brodate de Despineta, apartinand lui Constantin Brancoveanu. Observam aici motive brodate in cele mai mici detalii, cu o minutie de miniaturist. Piesele impresioneaza prin somptuozitatea firului de argint si argint aurit, a perlelor si paietelor, care staliucesc pe fondul rosu al matasii. Tehnica este de inspiratie orientala, iar motivele decorative sunt specifice epocii brancovenesti. Aceste piese erau lucrate in atelierele din Transilvania sau Venetia.

O alta piesa a costumului domnesc este mitra. Mitra este brodata in intregime cu fir de argint si argint aurit, impodobita cu siruri de perle si pietre pretioase, dovedind maiestria artei broderiei, dar si gustul pentru fast afisat de Constantin Brancoveanu.

mitra.jpg

Paftalele sunt un accesoriu obisnuit al costumului de curte in tarile romane, pana catre sfarsitul secolului XVIII. De dimensiuni si forme diferite, paftalele isi au originea in antichitatea greaca, piesele expuse atestand influente balcanice si grecesti. Decoratiile sunt variate, de la cele cu motive bisericesti, pana la paftalele cu corali, paiete si margele, care infrumusetau costumul de mireasa. Tot din costumul de mireasa face parte si heftelul, o podoaba importanta, de forma rotunda, decorate cu bogate ornamente din aur, argint si pietre pretioase.

paftale.jpeg heftel

Am avut ocazia sa admir articole deosebite ale costumului medieval si odata cu cercetarea detaliilor miniaturale, mi-am amintit de un articol al lui Octavian Coifan in care vorbea despre arta broderiei, practicata inca in manastirile din Romania  si totusi refuzata in unele locuri in favoarea broderiei mecanizate. Este foarte trist faptul ca renuntam la traditii de secole, in favoarea kitschului mecanizat pe care il numim modernizare, mai ales acum cand in Europa exista o criza a mestesugurilor traditionale.

Intotdeauna, truda unul obiect lucrat manual a fost foarte bine apreciata, acel obiect capatand o mare valoare in timp. Dar daca noi alegem sa inlocuim articolele care erau lucrate luni de zile, cu cele pe care un aparat de broderie le executa in cateva ore, inseamna ca dam cu piciorul traditiei si artei, practicate de cateva secole. Ar trebui sa acordam o mai mare atentie acestor lucruri simple care ne definesc poporul si cultura, lucruri pe care noi le avem si poate altii, nu, mestesuguri cu care am putea deveni cunoscuti in peisajul artei si al modei occidentale.

Claudiu – mauVErt

Advertisements

8 responses to “Arta costumului medieval romanesc

  1. Octavian Coifan 20 December, 2007 at 10:09 am

    “Ar trebui sa acordam o mai mare atentie acestor lucruri simple care ne definesc poporul si cultura, lucruri pe care noi le avem si poate altii, nu, mestesuguri cu care am putea deveni cunoscuti in peisajul artei si al modei occidentale.” ce mare adevar ai spus!!!!
    Tocmai de aceea am fost extrem de revoltat cind am vazut reportajul TV cu manastirile unde se broda la masina.
    In anii 20 eram cunoscuti in Paris. Regina Maria organizase o mare expozitie de arta traditionala romaneasca la Londra si apoi Paris (pe St. Honoré !!!!) citata si in Vogue. Iar ulterior pavilionul Romaniei de la Expo Deco 1925 a fost un mare succes.
    Acum … dam bani pe “Eterna si fascinanta Romanie” (personajul in costum traditional cu rolex la mina) sau “Fabulospirit” iar in 2008 cred ca se vor duce si mai multi cu ocazia a 90 de ani de la Unire.

    Au publicat vreun album cu ocazia expozitiei?
    Ai vazut cartea de la ed.Paideia (2006) a lui Adrian Silvan Ionescu despre costumul RO de secol 19? Excelenta si cu multe aspecte “picante”.

  2. erika 21 December, 2007 at 8:19 am

    ah, Silvan este un personaj genial, iar cartea este intr-adevar excelenta

  3. Oana Neaga 29 December, 2007 at 9:35 am

    Asteptam noi articole!!
    Mai repede =D
    Happy New Year, mauVErt :*

  4. VICTORIA 17 February, 2008 at 10:59 am

    BUNA ZIUA .MA NUMESC VICTORIA SI LOCUIESC IN FRANTA.AS DORI SA STIU DE UNDE AS PUTEA SA-MI CUMPAR CARTEA LUI ADRIAN SILVAN IONESCU ed PAIDEA DIN 2006.VA MULTUMESC

  5. mauvert 17 February, 2008 at 5:53 pm

    Doamna Victoria,
    Cartea domnului A.S.Ionescu se gaseste in Romania on-line pe librarie.net, librarienet.ro. In Franta nu stiu unde ati putea sa o gasiti. Dar ati putea sa o comandati pe internet.

    Succes! Merita efortul!

  6. irina 28 February, 2009 at 6:01 pm

    Foarte frumos ati prezentat costumul medieval…….as dori si eu mai multe detalii,in special poze cu manechine imbracate imbracate in costum medieval din secolul 19.am un proiect de facut si m aintereseaza in mod special evolutia costumului,dar cu multe poze,va rog………..va multumesc anticipat!!!

  7. Lolita is Undead 7 April, 2010 at 5:44 pm

    o surpriza deosebit de placuta, aceste doua costume sunt o splendoare, nu doar prin migala cu care au fost facute ci si prin vechimea lor.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: