MAUVERT

fashion & lifestyle blog

Tag Archives: the outsiderz

Despre The OutsiderZ, manifesto-ul generației Z, cu Patricia Blaj

Anul trecut i-am cunoscut la o cină pe Patricia și iubitul ei, Emil. Ea avea părul fuchsia, el turquoise. Ea blogger, el fotograf. Tocmai veniseră de la Cluj, unde locuiesc, pregătiți pentru câteva zile intense de ședințe foto, interviuri și evenimente la București. Patricia avea o paloare de operă de artă și nu a vorbit aproape nimic toată seara. A spart gheața cu un ”yes, but… people!”, când a venit vorba de înfruntat agenda încărcată de întâlniri de a doua zi, o replică ce ne-a amuzat teribil și pe care o folosim și azi drept glumă internă, dar care mi-a rezumat de atunci în foarte puține cuvinte ce înseamnă interacțiunea generației lor, a celor născuți după ’95, Generația Z, cu o lume care abia așteaptă să judece orice și pe oricine e diferit, într-o secundă.

Patricia studiază jurnalismul și punea la momentul în care ne-am cunoscut, bazele conceptului The OutsiderZ, o platformă pe care scrie într-o engleză absolut impecabilă și cu un ton echilibrat, dar sigur, despre pasiunile care îi animă pe tinerii care au curajul de a fi diferiți, dar mai ales despre problemele cu care se confruntă. Sociologic vorbind, facem parte din generații diferite (eu sunt Y sau Millennial, ea e Z sau iGeneration), chiar dacă între noi nu e decât o diferență de 5 ani. Practic, am realizat că avem foarte multe lucruri în comun și cu atât mai multe curiozități despre lucrurile care ne însuflețesc și ne pasionează, așa că eu i-am adresat câteva întrebări Patriciei și ea mie, pe blogul ei (aici), pe care îl voi păstra în bookmarks și vă sugerez să faceți la fel. E una dintre singurele „busole” din România pentru toți cei care credem că nu mai putem să-i înțelegem pe „tinerii din ziua de azi”.

Doamnelor, Domnilor, Patricia Luiza Blaj:

De ce The OutsiderZ? Descrie, în câteva cuvinte, generația Z, din care faci parte.

Pentru ca a venit timpul ca lumea sa constientizeze ca a fi diferit nu e un lucru rau, dimpotriva. Chiar si cei mai ciudati si de neinteles, la o prima vedere, oameni au o latura umana, cu care putem relationa cu totii, dintr-un punct de vedere sau altul – iar opusul e, de asemenea, valabil. Si cei care la o prima vedere sunt banali, au ceva ce ii face diferiti – un gest, un gand, un vis. Iar diferentele dintre noi ar trebui celebrate, nu discriminate sau judecate, pentru ca lumea ar fi coplesitor de plictisitoare daca am gandi sau ne-am exprima cu totii la fel. Cred ca o mare parte din generatia mea a realizat asta si asumarea diferentelor si imperfectiunilor ne caracterizeaza mult mai mult ca pe generatiile dinaintea noastra. Am crescut cu tehnologie si am fost bombardati de mici cu tot felul de informatii, din toate partile – unii spun ca asta ne-a facut sa nu mai avem rabdare, sa nu ne mai putem concentra pe un subiect. Personal, cred ca stim mult mai bine care subiecte ne merita rabdarea, iar atunci cand gasim unul, suntem extrem de motivati sa il exploram, sau sa ne ducem ideea la capat. Ca dovada e si spiritul de antreprenoriat care e manifestat de majoritatea generatiei Z, cu totii vrem sa construim ceva, sa avem propriile afaceri, sa fim complet liberi creativ.

Ai început cu un blog axat pe beauty. Ce te-a determinat să îl transformi într-un manifest social?

Wings For Liberty, primul meu blog, era zona mea de comfort. Nu pot spune ca nu mi-a placut ce faceam atunci, dar mereu am simtit ca ma limiteaza, ca e ceva relativ superficial si ca vreau mai mult. Am avut mereu opinii puternice legate de subiectele pe care le abordez acum, dar recunosc ca imi era frica sa mi le expun, pentru ca, mai ales in Romania, de multe ori sunt “unpopular opinions”. Oricum eram terifiata ca lumea ma judeca pentru ca nu sunt slaba, asa ca nu voiam sa le dau motive in plus. Lasitatea e unul dintre defectele umane pe care le detest cel mai mult, asa ca m-am decis sa imi depasesc frica si sa incep sa vorbesc si despre lucrurile care conteza cu adevarat pentru mine.

De ce crezi că revistele de modă autohtone încă nu tratează subiectul plus size din perspectiva realizării de pictoriale sau de fotografii de copertă, ci doar la nivel ideatic, în articole din rubrica health?

 Cred ca in Romania e mult mai adanc infiripata mentalitatea care dicteaza ca a fi gras e ceva rau, injositor si rusinos. O revista are mult mai mult de pierdut in momentul in care abordeaza un subiect riscant, cel putin asta este singura scuza la care ma pot gandi. Desi, nu cred ca numarul de cititori ar fi afectat, dimpotriva. Majoritatea femeilor se plang ca ceea ce vad in revistele glossy nu e nicidecum relatable pentru ele, asa ca nu vad cum ar putea sa strice o mai mare varietate de tipologii de femei. Pana la urma, nu sunt 99% dintre romance inalte si super slabe, deci piata exista.

Cum te-a ajutat stilul tău vestimentar dramatic să contracarezi remarcile răutăcioase la adresa siluetei tale?

Nu pot sa zic ca dau prea multa atentie remarcilor rautacioase. Sunt pe diverse platforme de blogging sau socializare de pe la 13 ani, ceea ce inseamna ca am avut 9 ani la dispozitie sa ma obisnuiesc si sa invat sa le ignor. Cred ca oamenii m-ar jigni si daca as purta haine mai “normale”, care sa imi ascunda imperfectiunile, asa ca de ce sa nu port hainele care imi plac cu adevarat? Cred, de asemenea, ca o tinuta in care te simti cu adevarat confortabila, sexy, chiar daca e ceva mai dramatic, care atrage priviri, e cumva ca o armura – pentru ca in momentul in care te simti cu adevarat bine cu tine, jignirile la adresa corpului tau nu te mai afecteaza. Ah, mi se vede burta, sunt grasa? Tell me something new.

Te-a tentat vreodată să recurgi la o operație estetică? Crezi că cei din jurul tău ar relaționa altfel cu tine dacă ți-ai modifica radical aspectul fizic?

Singura operatie estetica la care m-am gandit si e posibil sa o fac in viitor e micsorarea de sani. Stiu, stiu, arata minunat intr-un decolteu generos, dar durerile de spate sunt ingrozitoare, nu pot alerga pentru ca ma dor si nu am reusit inca sa gasesc o bustiera de sport care sa ofere sustinerea potrivita.

Sunt convinsa ca ar relationa altfel, cum sa nu? Nici nu i-as putea blama. Eu promovez iubirea de sine si dintr-o data fac modificari radicale? Ar fi putina ipocrizie din partea mea, nu crezi?

Există o linie foarte fină de demarcație între a milita pentru acceptarea socială a persoanelor supraponderale și ideea că ai putea să încurajezi un stil de viață nesănătos, contrar tendinței actuale de healthy living. Cum îți faci înțeles mesajul?

Cred ca e mult mai usor sa te ridici din pat si sa mergi la sala in momentul in care nu ti-e rusine cu corpul tau. Asta e aspectul pe care multa lume, voit sau nu, il ignora – ca cele doua nu se exclud. Iubirea este, in primul si in primul rand, bazata pe respect. In momentul in care iti iubesti corpul, inseamna ca il respecti, ca ai grija de el, ca ii oferi ceea ce are nevoie pentru a fi sanatos si a te duce mai departe. Apoi, daca vorbim de healthy living trebuie sa vorbim si de sanatatea psihica, subiect ignorat total in tara in care oamenii inca nu merg la psiholog pentru ca “nu sunt nebuni”. Cred ca e foarte important sa avem un stil de viata sanatos, lucru pe care il repet la fel de des ca pe importanta self love-ului. Dar, nu e de ignorat faptul ca o ura de sine poate duce la afectiuni grave, precum depresie sau tulburari de alimentatie.

Personal incerc ca mesajul meu sa fie mereu echilibrat, iar dupa cum am spus mai sus, cred ca repetitia e mama invataturii, iar eu sunt o fire destul de rabdatoare, asa ca voi repeta de cate ori este nevoie.

Te consideri politically correct? Te-ai surprins vreodată judecând pripit pe cineva doar pe criteriul aspectului fizic/ stilului vestimentar/ preferințelor muzicale, de exemplu? Care e schimbarea pe care îți dorești să o aducă blogul tău în mentalitatea românilor?

Incerc din rasputeri sa fiu. Nu am probleme cu judecatul oamenilor in functie de cum arata, mai degraba ma prind judecandu-i pentru anumite afirmatii sau comportamente. As minti cu nerusinare daca as spune ca nu m-am surprins vreodata judecand, dar mi-am dat seama ca nu pot avea pretentia sa nu fiu judecata de altii cat timp si eu carcotesc – asa ca incerc, pe cat posibil, sa nu o mai fac.

As vrea ca The OutsiderZ sa omoare si sa ingroape adanc, foarte adanc, o data pentru totdeauna capra vecinului. Sa invatam sa ne vedem de treaba noastra, sa renuntam la stereotipii, la prejudecati si sa ne scapam o data de frica asta teribila de a fi diferiti, disruptivi, asumati.

Foto: Emil Costruț
Pe Patricia o puteți urmări pe blog, pe conturile ei de facebook și instagram

www.mauvert.comwww.mauvert.comwww.mauvert.comwww.mauvert.com

%d bloggers like this: